Nu

...

Si sa imi fie frig, sa ma ia cu fiori reci ce-mi aluneca pe tot corpul, si sa-mi tremure usor degetele. Si sa te ascult si sa te descopar macar putin asa cum esti tu si sa-mi povestesti despre tot si despre nimic; sa fi tipu' ala pe care nu-l vedeam in ipostaza asta . Si sa ma intrerupi razand, mai putin atunci cand vreau sa fiu intrerupta, cand mi-e usor teama si cand vocea mea incearca sa se strecoare prin noapte. Si sa ma faci sa zambesc naiv. Si sa te aud pentru prima oara cand razi sincer.

Sa fi altfel. Cald si deschis. Si sa para ca-ti pasa. Si sa ai tu un acel ceva care atrage

Sa adorm pe vibratiile vocii tale...

(???)

--
Cacat,nu. Frate,nu! Te rog eu sa nu!!!
Sa-mi bag..

I taste different with every day

Stiam, deci, ca oricum ceva o sa se intample. Gresit. Nimic nu s-a intamplat, si aici a intervenit mica mea problema. Hai sa clarificam o chestie. I don't work with second chances,sweety! Mecanismul meu este unul simplist, banal chiar: ma iei de-a gata. Asta,sau ajungi sa te saturi sa stai dupa mine si capriciile mele . 'Cause you won't get anything in the end. Sorry.

Dar e ok. Vorbesc serios, de data asta nu e cazul pentru atatea artificii de calcul & stuff. Ma gandesc ca de vina a fost raportul dintre dorinta si un soi de ambitie. Un raport disproportionat rau. Desigur,asta pe langa faptul ca eu am obiceiul de a reactiona pe dos. In ziua in care tot Pamantu se presupune ca se invarte in forma de inima si toata lumea tre' sa se iubeasca mai intens si cacat (urasc tipul asta de mentalitate; yuck) bang! la mine se pierde de tot orice urma de interes.Ce gluma...! In fine,oricum nu stiu de ce am incercat-inconstient de data asta,jurrrr!- sa ma pacalesc singura. La urma urmei, am urat din totdeauna "Valentine's Day". Si nu, n-a fost nici o despartire la vreo zi inainte de 14,nici nu duc dorul cuiva sau unor porcarii din tineretile mele de clasa a2a-a3a, nici n-am fost parasita la altar,nu. Nimic de genul. That's just me, I guess.

Anyway. Am sa sar din nou de la un subiect la altul.Zic ca, in acelasi timp cu evenimentele prezentate mai sus, alarma mea interioara ma testeaza c-o 'simulare'. Nu stiu cum altfel sa-i zic, deci am s-o numesc asa. A dracului. Si imi simt plamanii goi si aeru' e irespirabil si nici nu-i vreau umpluti cu fum,am trecut de etapa asta. Ii incearca dar, tot parfumul ala de odinioara, doar ca nu imi mai este atat de strain . Iar pe mine ma incearca intrebari idioate,paranoia si un fel de joc. Si ma tem sa ma avant in el,pentru ca imi pare usor de pierdut. Momentan nu. Mai incolo nu stiu daca am sa dau 'Play'. Vag.

Poate ca am lasat oarecum garda jos. Si platesc. Si mi-e sa nu platesc cu incredere oarba,cu nopti nedormite de catifea si, la o adica, cu inima. Ar fi prea complex si prea stresant. A pain in the ass. Un fel de labirint pe care eu il construiesc si in care reusesc sa ma pierd. Mers pe sarma ghimpata! Eh, bine,exagerez dramatic,ca de obicei cand ma ia cu panica,dar... Plm.

Hai doar sa-mi promit atatica:

-nu am sa ma mai arunc kamikaze,cu capul inainte, ca anul trecut.-

Restul le mai discutam.

Paişpe de februarie

Si acum 3-4 zile poate ca as fi inceput sa umplu randuri si randuri lamentandu-ma despre cum ziua aia o sa fie la fel ca anul trecut: ciocolata multa si horror japonez all day long. Sa incep poate sa va fi urlat despre senzatia de rahat pe care o resimt si o resimt si o resimt si despre cum versurile din tot playlistu meu au fost facute sa ma sufoce. Si v-as mai fi povestit cred despre pernutele aruncate prin toata camera si ploaia de fulgi care s-a asternut in urma lor si despre mine stand cocotata cu picioarele pe sifonier si desenand cu capul in jos pe oglinda.

Dar nu. Se mai intampla ca vantu' sa-mi sufle pasele proaste undeva depaaaarte, sa le arunce in mare si pe mine sa ma lase razand pe nisipul rece.

o sa fie bine,o sa fie bine,o sa fie bine,o sa fie bine.

Ziceam de fluturii de data trecuta si cum nu-i simpatizam deloc si brusc, hai ca sunt acceptabili. Lucrurile s-au mai schimbat. La inceput aveau aripi mici mici de tot si albe si se zbateau ca nebunii. Dar acum au aripi mari si frumoase si colorate asaaa,dragut, si-mi zboara toata ziua prin stomac. Si pot sa-i expediez cand vreau. Numai ca nu sunt prea sigura ca vreau...

fuckkkk,i missed this.

Dana Glover - Is it you

Asculta mai multe audio diverse

I hate Butterflies

and i mean it. Vrei sa stii de ce? Pentru ca niciodata nu se alege nimic bun de pe urma lor. Nimic! In cazul meu,of course. Stupid stupid stupid. La modul cel mai serios zic. Si asta pentru ca oricum si-au luat aripi fara un motiv serios. Frate... I'm hopeless.
Oricum,ideea e ca nu si-au luat zboru'. Si nu prea stiu cand sau daca or sa si-l ia. Ar mai fi o idee... sa ma las de cerut sfaturi, sa-mi dau un capac si prima idee care imi vine in minte -bang- done, problem solved.
Mdaa, poate ca iar vorbesc aiurea. Dar nu ar fi rau sa ma cred macar o data.





Idk. E bine macar ca-i am. Adica stii... descopar si eu ca mai sunt in stare sa 'simt'. Big deal. Pe bune.Anyways, everything,everytime,it's just harder than it seems.
...

in pana mea, e Februarie.

-UPDATE-
Hei,stii ce am zis pana mai adineauri, cum ca nimic bun nu se alege si pana mea? Forget it. Maybe I was wrong. Maybe I like butterflies.