Si a trecut timp si m-am intors la vechile obiceiuri, si de-aia mi-e atat de frica sa nu dau replay. Si as fi vrut, chiar as fi vrut sa vin, sa scriu, sa deschid aici tot amestecul ala din mine. Cu furie, si fericire si entuziasm si spaima, cu regret si cu ... tot. Am iertat, pentru ca cu gandul ala ma trezisem dimineata. Am clarificat tot, sa pot pune punct, sa merg linistita mai departe, si sa nu ma mai impiedic de atatea intrebari si dubii. Dar tu te-ai intors mai mult decat trebuie, si am vrut sa te indepartez, am incercat sa te indepartez, pentru ca nu-mi faci bine.
Acum? Iar nu am somn, si iar gresesti, si iar te vreau. Si nu vreau sa te am in reprize. Si incerci cu scuza aia cum ca "sa stii si tu ca omul la betie spune adevarul", dar nu poti sa alegi asa. Ti-am spus sa alegi. Nu am spus sa ma alegi pe mine, doar sa alegi, pentru ca poti sa stii? O sa ma trezesc la fel de sec intr-o alta dimineata si o sa iti zic "m-am plictisit sa astept, eu am plecat." La cat de sucita sunt, nu poate sa te mire.
Vreau sa fii aici, nu sa aud de tine abea la sfarsit de zi. Sa fii al meu! Vreau ma vreau...vreau mai multe, dar m-am complicat rau. Tu stii clar cum e situatia, tu m-ai adus inapoi in ea. Tu-mi spui atat de multe, si le spui frumos, si atunci te cred si ma indragostesc iar de tine. Am fluturasi, ce cacat... Dar dupa te gafezi si nu mai facem nimic. Pentru ca n-am ma cum sa uit toate prostiile pe care le faci, si acum imi zici ca esti cuminte... Tu m-ai incurcat, tu sa ma descurci!
Uneori, te pastrez cu tot cu partile tale rele, pentru ca imi trebuie cele bune. Ce sa-ti fac, daca tu ma calmezi instant, si ma faci sa-mi treaca si sa uit, daca imi place cand ma adormi si ma trezesti tu! Ma rog... Habar nu am despre ce iti tot scriu acum, pentru ca sunt in ceata rau, si oricum ti le-am spus, si pe astea, si pe mai multe.
Fa ceva. Ti-am zis. Nu pierde doar unul; pierd si eu, si tu. Vrei?
