4 in the morning

'and put your hands trough my hair and hold me close to your chest, hold me in the way that only you know to. and whisper in my ear that same old song that sound pretty silly when it comes out with your voice, the same voice that once told me -i love you-. and do you remember? i tought that you were lying and when i said it out loud you were supposed to get angry on me. but you didn't. you kissed me on the forehead. so now let me kiss yours, while my hand slowly met again your neck. i'm a fool. such a fool, i can't even look deep into your eyes, as you always do. i'm just watchin` carefully your lips while they're rarely move. you're always playing. and you know that you kind of annoy me when you're acting so childish, because that attracts me over and over again. but today i'm your playmate. -i love you too- i say touching your lower lip with my finger. and for the first time i don't regret saying this 'cause i feel so safe with you. you smile. and you kiss me, holding me tight.'

and than, i woke up.

Craciun ?

Nu ba, nu. Anu asta nu vreau sa vina Craciunul, chiar nu. Vreau sa stea acolo,departe. Stiu oricum ca Grasu’ ala n-are ce sa-mi aduca, nici nu stie ce vreau. Nici nu i-as spune. N-ar avea oricum ce si cum sa-mi aseze sub brad,cacat de brad...

Este foarte aiurea. Asta nu e Craciun, este o zi imbacsita si oarecare de decembrie,in care mocirla se afla peste tot pe strazi si oamenii sunt mult prea sictiriti de tot si toate. De inteles,desigur. Nu mai e perioada aceea
a anului, cand toata lumea imparte fericire si se simte fantastic. Ooh,clar nu!

Dorintele doar se pierd. Le-as pune pe hartie, asta asa pentru mine ca sa ma organizez, sa incep 2011 cu mintea limpede,dar ba, imi curg de pe foaie. Cerneala a obosit si adoarme mazgalind foaia. Cum naiba sa ma echilibrez, sa-mi pun creieru' si inima in balanta ? In niciun fel. De ce nu ma mira?...

In fine. As vrea sa stiu,sa invat,sa ma hotarasc. Mi-e cam greu sa spun in legatura cu ce,pentru ca mi-e frica, ohh, groaznic de frica. E genul ala de teama care-mi umple maduva spinarii cu gheata. Sunt o lasa. Cea mai lasa.

Dear Santa,

Ok,know something? I'm not asking much this year. Just gimme courage and help me break this damn heart so I can fix it up with all its feelings and toughts.

Bring me happiness and please, just stop the fuckin' way I use to act when I'm scared, when I'm sad, when I'm dissapointed.

And bring them patience and health.

Thanks,

R., the spoiled brat.

'N-are ce sa fie rau, are ce sa fie bineeeeeeeeeee'. Prostii!

Asta-i pentru noi

Acum vreau sa ridic privirea spre cerul alb si sa urlu de crapa gheata ca de astazi imi este bine si las dracului tot.Vreau sa privesc drept in ochi si sa spun ceea ce simt, sa ma dezvelesc de toate minciunile si de toate prejudecatile. Vreau ca aeru' asta rece sa-mi spele plamanii, sa fiu cat este posibil de sigura ca nu sunt manjiti de parfumuri straine.

Spuneam ca anul asta a fost prost. Vreau sa-mi retrag cuvintele. Am fost nervoasa si absurda si din nou am vorbit sub impuls. A fost ok,totusi. Am cunoscut multe persoane cu diferite fete ale lor si m-am cunoscut pe mine.

Ma simt inca copilul ala de 13 ani, chiar daca in vreo luna fac 16. Nu vreau sa ma rup de bucatica aia din mine care ma face copil. Vreau sa mai topai printre frunze si sa urlu in mijlocul strazilor si sa plec la liceu cu doua codite. Mai scurt, nu vreau sa ma schimb...prea mult. Eu ma simt aceasi, oglinda nu-mi sopteste nimic nou. Voi da. O spuneti acum cu glas tare si clar, masurandu-ma zambind din ochi.

A mai trecut un an. M-am legat si desprins de multi. Cu toate astea, niciun nod nu este sigur. Inca lucrez la increderea in oameni si in mine, si incerc sa-mi inving firea introvertita.
Stiu ca un post de genu se face undeva pe 29 decembrie, dar eu nu tin niciodata cont de lucruri de genul. Inca spun ce simt atunci cand in vine, ci nu cotesc inspre a gasi 'momentul potrivit', pentru ca stiu ca nu exista un astfel de moment.
Am trecut printr-o poveste si, a fost frumos. Azi mi-am reamintit de ea. Ironica. Era furmos la inceput. Desigur, toate inceputurile sunt frumoase. Noi le stricam. Inca nu regret, ba chiar ma bucur ca s-a intamplat ceva, pentru ca mi-a prins bine. Am inca aceasti prieteni si asta nu vreau sa o schimb. Sunteti putini, dar nu ma deranjeaza, pentru ca d-asta cica sunteti 'unu la o mie'. Lucky me! I love you guys,I really do and today I'm feeling sorry. R. *heart* S.,B.,2A.,& V.

-astazi a nins.
asta inseamna ca pot sa sper din nou?-

You can tell'em that the bitch is back

Ok. Stop and breath. Dammit, that feels good...

A fost o prostie sa ma apropii atat de mult de buza prapastiei, doar pentru a-mi satisface curiozitatea. Trebuia sa fi stiut ca am sa cad si ca impactul cu realitatea o sa fie dureros. Lasa. Of course, n-am ajuns pana la fund, m-am prins instinctiv cu mainile goale de un ceva. Si m-am tarat cu greu pana sus.Si cred ca acum mi-am revenit de tot.

Am spus din totdeauna ca nu ma impac cu ideea de a purta titlul de 'dependenta', indiferent despre ce este vorba. Anyway, asta clar este mai presus decat multe alte chestii, fie ca-ti place sau nu. Eu? Am evadat. Era de mult randul meu sa ma joc, si nu sa ma las jucata. And I like it... a lot. Pentru o zi mi-am amintit de mine, nu ca de o sentimentala fraiera, ci de o tipa care se plictiseste usor si cauta cu orice pret sa se simta bine.

Doamne, cum toti putrezim in minciuni...!Absurd. Asta tinand cont ca le catalogam ca fiind adevaruri. Baga-ti picioarele si pleaca. Cunoaste oamenii si joaca-ti rolul ca mai inainte.

Si oricum, mereu o sa ma simt mai bine daca e vorba de ceva nou. Si daca 'noul' se afirma dintr-un ceva 'vechi', e si mai bine.

cafea,ger,sarut,prieteni,zambete, fum;
2-3 necunoscuti si alte cateva fete noi;
alt peisaj.

Iarna asta miroase bine.

Note to self

All those new shits... they scare me off. Stiu ca mi-am promis de atunci sa schimb mult lucrurile de genul asta, sau macar felul in care au loc dar... nu stiu,bai, sunt super derutata. Aiurea e ca sunt faze in care habar n-am de ce. Si nu mai e atat de usor... Parca nu mai e ca anul trecut, cand puteam sa ma joc, impasibila fata de ce urmeaza sa se intample. Eram doar o idioata care actiona pe moment si se bucura de zapada. Acum nici zapada nu am.

Poate ca cel mai aiurea este ca nu prea ma inteleg. De parca sufletul meu ar fi facut din petice; ca si cum candva el se sfasia in carpe pe care eu trebuia sa le cos la loc si sa inlocuiesc cu ce gaseam partile lipsa. Altfel eu nu-mi explic tulburarea asta din mine. Imi stapaneste gandurile,inima si ochii. Totul este ceata si atat, nimic altceva dupa care sa ma pot ghida. Nici caldura,nici rece, nici brate in jurul taliei sau soapte la ureche. Nimic.

Nu ma inteleg. Nici n-as avea de ce, pentru ca nu dau semne sa vreau. Mi-e frica sa vreau. Trebuie sa o lungesc cat pot de mult, sa trag de timp cat este omeneste posibil. Lucrurile astea se schimba oricum aproape radical de pe o zi pe alta. Si poate ca si eu ma schimb cu ele, si deseori uit care mi-e planul si ma las dusa de val. Dar e gresit! Asa vreau eu sa fie pentru ca asa trebuie sa fie!Cred...Drace!Sunt prea multe lucruri,prea minore iar eu le acord prea multa atentie, asta in ciuda faptului ca oscilez intre doua firi contradictorii. Ce poate sa urmeze?! Sunt constienta si de asta, de unde altundeva toata teama asta nenorocita?...

Si la urma urmei, cuvintele vin si pleaca, si odata spuse nu le mai poti lua de mana si duce inapoi acolo unde sa nu le gaseasca nimeni. Si de cele mai multe ori, ele sunt cu doua taisuri, iar cel in care te intepi s-ar putea sa te obsedeze. Zic doar... Pentru ca sunt cuvinte care au un impact atat de mare asupra ta incat iti amortesc buzele si iti fac ochii sa vorbeasca, si cuvinte care nu mai inseamna nimic. Anyhow, una peste alta...

-Cum dracului sa o scot la capat cand eu insami imi stau in cale...!?-

Unghii rosii

Ba, eram fericita. Imi gasisem o masca in spatele careia sa ma ascund si sa ma simt frumoasa, puternica, sa am incredere in mine, o masca cat mai apropiata de mine. Eu... De mult am avut obsesia asta cu unghiile rosii,dracu stie de ce, si culmea, ma simteam in largul meu si era bine. Chiar era bine!

Ziua asta a inceput ok. Adica, tinand cont de faptul ca m-am trezit destul de devreme fara alarma si aveam un oarecare zambet pe fata si ca pe deasupra mai si cantam ca o cretina... ma vedeam in oglinda si ma simteam bine, eram comfortabila eu cu mine. Duma asta cu unghiile functiona, cica asa ma refugiam eu....cica.

Evident, este inca ultima zi de toamna si trebuia sa fie aiurea. Toamna este aiurea. O detest si ma detesta -asta clar- si cum nimic nu-mi merge prea bine...mda. Trebuia sa fie gen miracol sa o tina ziua asta in toane bune mai mult de 2 ore. Finally, I screwed it up. Did I? Bai,fir-ar, nici nu stiu daca sunt eu vinovata.Ma rog, cuvant greu asta,dar fie. Defapt nu sunt, nu am de ce,nu? Si cu toate astea...e trista rau situatia.

As vrea sa nu fiu nevoita sa ma gandesc la gramada asta de chestii dubioase azi. Nu vreau sa termin asta asa, si cu riscul de a-mi asuma titlul de Superstitoasa, nu sunt atat de sigura ca rosul ma mai face frumoasa.(imi)Poarta ghinion. S-a schimbat. Si toamna se termina iar asa cum a inceput de ceva vreme: prost. La ce ma asteptam? Mi-e frig si e chiar amuzant cum stau iar si ma destainui unei doze de Tuborg si mi-am dat seama ca... toamna porneste din suflet. Si mi-am mai dat seama ca din toata povestea asta noua ceva ma doare, ma face sa consum si sa-mi ascund fata in maini,lipsita de orice urma de raspuns.Ok,iar sunt beata de ganduri si de sentimentalisme dinastea. Cacat.

Steleverzi - Betia gandului

Asculta mai multe audio diverse

...Si nu vreau sa-mi piara obsesia, sa arunc si cu acest ultim concept al meu inspre nicaieri si sa scap si de aceasta ultima motivatie ce ma face sa ma obisnuiesc cu mine. Mi-e teama ca daca o sa-mi sterg acum unghiile, sterg si ultima pata de sinceritate si incredere ce mi le port mie. Este corect?! De fapt, lasa, ce este corect?!

Trece timpul si am impresia ca nu ma schimb deloc sau...cel putin nu am curaj sa pasesc pe drumu ala pe care de mult vreau sa-l urmez.Cuvintele chiar dor,ba. Si chiar as vrea sa pot sa-mi bag picioarele si sa plec.Sa nu-mi pese. Sa nu conteze.
Cum am ajuns frate asa? Stiam ca ma transform, dar nu in halu' asta... Si ce ma sperie mai mult este felul in care eu vad lucrurile...Sa ajung eu sa nu mai pot macar sceptic sa zambesc. Trist.

hapiness?there's no such a thing.
and stil,all we can do is hope...

Atunci cand toamna ne dezbraca sufletele...

-de ce ti s-a facut dor?
-asa. mi-e dor de...nu stiu, dar mi-e asa un dor!
-de ce anume? haide,da-le pe fata.le stiu doar eu si cu tine.
uite, mie mi-e dor de ce simteam pentru bou' ala!
-si daca nu stiu?! sau nu stiu cum sa le spun?
-...
-mie mi-ar fi dor sa simt, si mi-e dor sa mai fiu iar ca inainte.
sa fiu eu! retardata aia care pune suflet in tot si nu se lasa doborata de nimic!
si...ma simt atat de mica si de vulnerabila si de neinsemnata...
a dracu, de ce trebuia sa fie asa? sau sa fiu asa?!
a trecut toamna, deci trebuia sa scap de drama, melancolie and stuff!
- haide ca o sa fie bine!sunt aici.
-yeah, i know. thanks.

A dracului sa fiu daca stiu cum se numeste! Si e trist ma, e sadic ca eu nu sunt asa, sau mai bine zis, eu nu stiu cum sunt! Da, da! Sunt ok si incepe sa-mi placa intr-un mod mai ciudat toata chestia asta...dar ba, eu cica ma distrez si chiar imi intrasem in rol. Jucam bine! Atat de bine incat pielea personajului s-a lipit de a mea. Eu ce fac?

Nu sunt singura, dar asa mi-e o frica de singuratate...! Paranoica?! De ceva vreme... Si-mi lipseste increderea-n sine iar! Ce zic eu iar...oricum nu e punctul meu forte...

Si totusi...!

O sa crap, de la teama si de la stres. Stau si ma consum pe mine in interior cu chestii pe care nu stiu sa le transpun in cuvinte. Sunt ca visele alea ce ti se arata de dupa o perdea de ceata. Perfect. Ca tot vorbeam de vise... inconstientu' ajunge sa-mi puna cate-un nod in gat si fiori mult prea reci prin oase. Si inghet. Si ma surpind ca fara motiv am ochii goi si umezi.

Nu poate sa-mi mearga si mie bine?! Macar...stii tu,o data!
Dar ma rog. Se zica ca 'o sa fie bine'....

Thoughts

'Orgoliu! Orgoliu dement ce ai tu!'

Inainte sa intelegi prost, nu dragule, nu-mi lipsesti in niciun fel. Doar ca asa sunt eu...O recunosc, sunt ofticoasa pentru ca puteam sa inchei totul acum cu un mai mult de un "Sfarsit!" scris pe foaie in minte, ar fi fost ceva,asa, spectaculos care sa ma multumeasca pe mine, care sa-mi ofere satisfactie pana la cer. Puteam sa-mi hranesc orgoliul, sa il mangai constientizand ca la final eu sunt aia care castiga! Da, eu, si toate porcariile prin care am trecut degeaba si care puteau sa ia sfarsit cu mult inainte daca eram ceva mai desteapta, ar fi avut acum scop si sens. Dar nu.Trebuia eu sa fiu proasta si sa dau (total inconstient) cu piciorul la o chestie de genul. Si deci, d-aia ma oftic. Stai linistit, ca-mi trece. Defapt, de cand am inceput sa scriu despre asta ma simt deja mai bine, si te rog eu sa ma crezi ca m-am schimbat ceva in ultima perioada, zic eu putin mai inspre bine,caci am renuntat sa ma mint pe sine 'folosind autosugestia' in situatii de genul. Vezi tu, am inceput sa simt cam ce vor oamenii sa auda, si nu totdeauna le fac pe plac. Eu? Eu poate ca sunt naiva dar... fir-ar, cat imi place sa ma joc!

Mda... Chiar ba! Ce dor mi-e sa ma joc iar. Sa fie la mijloc decat putina alchimie, sa duc mai mult lipsa de sentimente. Sa fie adrenalina si lipsa de inhibitii, idei noi si ciudate si nici macar un regret. Se cauta playmate, zic. Si acum, pe bune daca stiu ca am gasit o solutie sau nu la problema asta. Oare?Naaaah. Hmm... Fuck it;

Urasc al dracului de mult sa fiu indecisa sau nesigura pe mine sau confuza. Dar mai presus de astea, urasc sa ma simt atrasa in acel mod ce duce la dependenta. E doar o perioada, trece si ea,-oare?- Trebuie! Altfel nu stiu in ce rahaturi ma mai bag...

Sa scap eu de sezonu' asta cu tezele si-mi bag picioarele, ma mai ocup si de mine. Ma rog, cel putin sa-mi mai limpezesc si organizez mintea, ideile, inimioara, sa ma pun eu la punct cu toate astea. Dracu stie ce mai realizez, dar fie... tot raul inspre bine!

'good things might come to those who wait', cica.

They care..

...and actually, that's all that matters now.

Este atat de frumos cand lumea toata este gri iar tie iti vine sa urlii si sa te dai cu capul de toti peretii si brusc te gasesti in mijlocul oamenilor pe care ai ajuns sa ii iubesti. Da, exact acolo, intre ei, unde e caldurica si e pufos si e fericire, iti amintesti cat ti-era de dor, cat de mult conteaza si iti fac ziua mai buna. Mult mai buna,vreau sa zic.

Am prieteni, si vreau sa zic PRIETENI, nu cunostinte, nu amici, prieteni. Ii pot numara pe degetele unei singure maini(asta excluzand membrii familiei,desigur). Si chiar daca sunt absenti o saptamana, o luna, sase...pot inca sa-i numesc "de-ai mei", si asta nu o sa se schimbe ma. Ne leaga ani, secrete,povesti si o valiza de amintiri. Prietenii mei sunt oamenii aia care nu ma judeca, dar ma fac sa ma schimb atunci cand o iau pe drumuri proaste. Sunt aia cu care rad pana imi dau efectiv lacrimile intr-una din cele mai proaste zile. Sunt jurnalu' meu ambulant in care ma descarc atunci cand consider eu ca trebuie sa cada mastile si sa dispara teatrul si ipocrizia. Sunt oamenii care trec cu vederea micile...defapt, Marile mele scapari.Sunt aia care,poate nu stiu tot despre mine, dar stiu ceea ce trebuie, deseori poate fara sa o spun eu. Sunt prietenii mei si drace, cat de dor mi-a fost de voi! Si parca nu v-as mai da drumul din brate niciodata, de parca timpul ar putea sa va fure si sa ma lase singura, de izbeliste. Ati incetat de mult sa fiti simple voci. Si ma bucur!

Urasc toamna.
Urasc noiembrie, si pun pariu ca si noiembrie ma uraste pe mine.
Lucrurile merg din ce in ce mai prost,
si mi-e greu,
si mi-e frica,
si sunt nostalgica
si ma simt mult prea vulnerabila.

-este pur imposibil sa fi atras de un munte de defecte, in care nu se intrezareste nici macar o calitate. nu?-

La naiba. Macar voi ramaneti aproape si stiu ca o scot eu la capat cumva. Si cu voi pe langa mine, nu am cum sa gresesc... Cred ca exista totusi greseli care fac si bine. Ar trebui,zic.

'-crezi ca mai tarziu o sa ne fie dor de cum suntem acum?
-asta ar insemna sa fiu mai rau decat acum. Doamne, eu sper sa devin mai ok, Doamne, nu!!
-mdaa...
-tu crezi ca oamenii sunt tot mai rai odata cu varsta?
-la dracu, sper ca nu...'

So do I! Sa ajung mai rau decat sunt acum, ar fi cam grav.

Dudes, va iubesc iubesc iubesc. Thanks for all. Si stiti ca nici voi n-ati putea fara Oligofrena de Eu; nici nu e voie. errrm. >:D<

Doua de Eu

Ook, pai sa vedem cam care-i faza...Traiesc intre doua extreme atat de opuse, incat azi pot iubi ce ieri ma dezgusta, si invers.Parfumu' ala care mi-a intrat in plamani, azi imi da fiori marunti si reci, ca ploile de vara, maine poate greata ori neplacere, sau poate ca nu-l voi mai simti in nari...sau in mine. Ieri atat de fragila si vulnerabila la cuvinte grele, azi mult prea indiferenta, incapatanata si stapana pe sine. Ieri amatoare de persoana a III-a, acum scriu impasibila la aIa singular.

Drace, cat m-am schimbat. Incep sa dau din ce in ce mai mult contur conceptelor alora vechie, care evolueaza o data cu mine. Fraaate, ma transform!? Vreau sa nu vreau niste chestii, dar nu vreau sa vreau alte chestii. Fir-ar, ce cretina am ajuns !Dar lasa, incep sa cred ca aceasta forma de 'cretino-sentimentalism acut' m-a adus la un oarecare echilibru, cel putin pentru moment. Ehhm, e si asta un inceput.

Deci, cum sta treaba ? Raman doua de 'eu', doua jumatati complementare ce formeaza un 'eu', sau mai dau un shot intre timp ? Am promis, jaja, dar o sa ma mulez dupa imprejurari... Ahihi

Am o sete tampita de viata si, cum saptamana trecuta a fost realmente ORIBILIA, saptamana asta am un val de fericire ce-mi colinda prin burtica. Legea compensatiei, zic. Si bai, incep sa prea-cred in chestia asta. Uite, ca si exemplu ce nu-l pot trece nici prin prisma sentimentelor sau a ratiunii, am acum un 9 la mate, pe langa nenorocitu' ala de 4. Inchipuie-ti, eu, EU, 9 la Duică! Si cica nu exista miracole...
Ma rog. Am ajuns iar -tipic- la un nonsens cu postu'. Nici nu se mai potriveste cu titlu, dar las' asa ca n-am idei. Poate ar fi chiar genial sa am am o amnezie urata, legat de mai tot ce a fost (sau macar sa o aiba altii), dar stii ce ? atata timp cat, usor-usor duce la o portie de fericire, mai bine cu memoria aia a mea de elefant intreaga. Defapt, now that i think about it, multe formeaza, bucata cu bucata, tot ce se intampla acum. Zau ca-i dragut! Poate-mi place, poate defapt nu ma afecteaza in niciun fel, dar pana mea! Sa zicem ca este caracteristic anilor de liceu.

E bine, ba!

La dracu' cu toate

Bad morning...Ok. Bad day. Fie, merge. Bad week, bad lifetime? Bai,bai, ia-o mai usor. 'The fuck is this?
Cum se face ca atunci cand incepea sa infloreasca si in mine fericirea totul este calcat in picioare ?! Ca ma trezeam prost sau ca-mi stricam eu sau altcineva ziua, nu conteaza, ideea e ca se termina...oribil. Din ce in ce mai prost, si asta de ceva vreme. adica, cum naiba de mi se citesc MIE,stresul si nervii pe fata ?!POT SA URLU SI SA RABUFNESC DE FURIE?!!! multumesc.

-ARGHHHHHHHHHH-

O iau razna cu totul si nu-mi mai place nimic. Vad oameni in jurul meu cum prin vorbe,gesturi si priviri isi dezgolesc nevoit sufletul . La unii chiar imi place sa vad ca au ceva de oferit. Altii? Pacat de voi, bre. Dar, vai Dumnezeule! Eu mai bine sa nu ma complic cu asa ceva; sunt o mare ciudata si personalitatea nu conteaza, niu niu. Eh, nu zau? Oricum am ajuns atat de indiferenta incat sunt in stare sa ma leg la ochi cu o esarfa si sa merg, asa, spre oriunde. Nu vad, nu aud si nu spun nimic. De ce? Ca nu vad rostul; eu nu fac parte din tipologia aia de oameni care asculta si raspunde oricui. Spune ce vrei, sa nu ai pretentia sa si dau ritmic din cap ca semn de aprobare. Vedeti-va de ale voastre, eu de ale mele. Ai chef sa auzi ceva de la mine sau vrei o parere, foarte bine, nu-ti dau cu flit, dar nici calda precum vara nu sunt. Deal with it.si de schimbat, nici cand vreau eu nu pot sa o fac, dar cand vreti voi? Hmm, nope.

Anyways. Oricum toata perioada in care traiesc pare expozitiunea retardata unei comedii-romantice. Dar cum viata nu e ca-n filme, nu ma astept la o chestie gen "Sii era o fata bizara si destul de negativista si nu mai spera la nimic bun, cand,de-odata..." Scuteste-ma, bine?

Ce frumos ar fi sa-mi cada un ghiveci in cap maine, in drum spre liceu. Si sa ma trezesc intr-o camera alba ce miroase a spirt si sa nu mai stiu de nimeni si de nimic. Bai, ce genial ar fi!!

Sau macar de-as pleca undeva, cu o suma maaare de bani si un bagaj micut; sa fiu singura si sa fac orice nu as putea sau nu as avea tupeu sa fac aici.
Jesus, cum ar fi sa cant eu intr-un bar karaoke, sau sa sar cu parasuta, sa am parul ciclam, sa ies pe strada in niste chilotei shiny si negrii, un maieu simplu, cu o geanta pe umar si o pereche XXL de ochelari si muulte accesorii, sa-mi dau pierce in limba,sa fumez Ciocolata cu 2-3 pe care-i cunosc de pe cine stie ce plaja, sa ma-mbat prin cine stie ce club si sa imi afisez euforia nemarginita pe boxa,sa scriu poezii, sa pozez, sa fac misto de lume pe strada,sa m-arunc imbracata in mare, sa calaresc o zebra, sa iau primul tren care pleaca dracu stie unde, sa ma bat in ciocolata, sa ma tatuez pe sold siii (de ce nu) sa merg la naked mile.Si mai multe d-astea, dar nu vreau sa scriu chiar orice pe-aici...


Dar cum nu o sa se-ntample asa ceva, pot doar sa-mi bag picioarele si sa mai mananc ceva dulce. Drace ! Si cand ma gandesc cu cata teama priveam spre oglinda, fiindca nu doream o confruntare cu mine insumi, un brain-storming demonic care sa scoata la iveala tot ce inabus eu in mine. Dar, dupa ce mi-am vorbit despre un lucru anume, mi-am dat seama ca... sunt fraiera, dar din fericire sunt si o cheie (ok). N-am luat-o inca pe drumuri gresite, si data fiind situatia actuala, nici nu am sa o iau... cred. Whatever. Lucru bun ca desi ma doboara lacrimile uneori, n-are cine sa vada si plina de rusine imi sterg repede pleoapele cu maneca, promitand ca n-o sa se mai repete.

Bai ce minciuni ai in tineee...!

Ma descurc, o sa fiu bine, nu stiu cand,dar, in pana mea, odata si odata... Pan' la 69 de ani mai este...

Ehhm... Will be fine.
I promise.
Screw you guys, I'm going home!

Punct. O s-o iau si de la capat !

Pssst! Ma mai stii? Iti mai amintesti de mine? Sunt tot eu ma, fata aia imprevizibila care...ghici ce! te iubea! Da, chiar te iubea, desi tu n-ai catadicsit sa ii dai motive, dar si-a zis ca vine si vremea aia. Nu m-ai mai vazut de ceva vreme, este? Da, pai vezi tu, m-am hotarat sa nu te mai caut. Si cum, pana la urma, totul iese asa cum imi doresc eu, te-am scos de tot din mintea si sufletul meu, in sfarsit. Daa, in sfarsit!Vezi? Am chiar si curajul sa scriu la persoana I,si mai nou sa inlocuiesc apelativele de "ala","el" cu numele tau. Speranta moare ultima, dar vezi tu, moare si ea pana la urma. Pentru ce sa joc teatru, pentru ce sa sufar, pentru ce sa fiu ispitita de lacrimi? Pentru nimic? Iarta-ma ca iti refuz oferta.

Pas cu pas, zi de zi ma indepartai tot mai mult de tine, cu sau fara prezenta fizica. Si asa, de la adorarea suprema ai coborat las treapta cu treapta pana la indiferenta. Doar pana la indiferenta! Vezi tu, as fi umpic ipocrita daca dupa zece luni as simti ura pentru tine, daca ti-as purta pica... Pentru ca, cu bune si cu rele, pentru mine a fost frumos. A fost frumos sa sper si sa visez cu ochii deschisi la noi doi, si chiar si asa, nu pot sa neg ca imbratisarile tale erau cele mai calde dintre toate. Sper ca asa au si ramas, dar pentru alta copila iarna aceasta!

Pentru mine ramai o veche pasiune, un vechi cantec, un alt El. Si daca nu mi-ai apartinut, poate ca asa e mai bine. Oricum nu mai doresc sa am nimic al tau, ramai un "Buna, ce mai faci?" si un vechi explorator al inimii mele, dar atat.

De ce am ajuns sa inchei povestea? Pentru ca...pentru ca nu sunt sigura. In primul rand, nu aveam timp sau chef de noi, totul ajunsese acea veche placa pe care am invatat-o pe de rost. Dar eu mereu am crezut ca am sa-ti pun punct tie doar atunci cand imi va deschide ochii un altul. Si nu sunt sigura daca asta s-a intamplat sau nu deja... Ar fi groaznic de frumos...sau nu? Nu stiu daca se numeste atractie, dorinta sau simpatie, dar o caut atent si inconstient. Mie chiar mi-e teama de ce ar putea sau nu ar putea sa urmeze. Am un ceva care imi misuna prin stomac, dar nu e dragoste, seamana mai mult cu frica de necunoscut.

Si-n plus, mai sunt si visele! ahh, si ele imi rod si ultima legatura dintre inima si creier. Vise de noapte, sau genul ala de 'daydreaming' toate ma surprind cu pupilele dilatate si un nod in gat. Eu ce sa fac?!

Nu stiu ce vreau... dar stiu ce nu vreau -pe tine!- si deocamdata imi este de ajuns.

"Adio! Dar va mai exista si o a doua oara."

Astazi am primit prima palma adevarata de la viata. Ma rog continuu ca totul sa fie doar o proba care va trece proba timpului si ca vom uita curand totul; nici macar nu vom indrazni sa reamintim de cele ce se petrec acum.
Ma rog la Dumnezeu doar sa ne dea putere sa trecem peste si speranta nemarginita.
Daca as putea eu sa dau la schimb ochii amortiti de lacrimi si noptile nedormite pentru ca totul sa revina la normal, as face-o si de zece ori.
Regret atat de mult toate prostiile pe care le-am facut, toate urletele, toate momentele de incapatanare tampita.

--

bunica mea este ultimul om de pe Pamant care merita asa ceva.
si-n acelasi timp... La multi ani, mama.

Semne de Intrebare ?

Ti-ai propus sa infrunti. Pe el, pe tine...pe inimioara aia a ta pierduta in fum si nehotarata tare! Era insa doar o propunere. Nici tu nu stii exact daca ai vrut asta sau nu, daca ai facut ceva sau nu pentru a putea fi dusa la capat. Dar iata cum el iti sare-n fata intr-o noapte de septembrie. Este macar permis?! Anyway. Tremuri si inima iti bate, parca-parca ceva mai incet decat de obicei (insa doar cu putin!). Si ce faceti? Amandoi dati bir cu fugitii, pana la un anumit punct.


Tactica de lupta nr 1: Sa ignori e ca si cum esti pe jumatate invingator.
Tactica de lupta nr 2: Printr-o ignoranta falsa, si adresezandu-te altcuiva astfel incat cuvintele sa ajunga defapt la urechile lui, inseamna sa ai o strategie buna.
Tactica de lupta nr 3: Sa-i acorzi genul de atentie de care nu are nevoie, dar care totodata parca-parca il atata, inseamna sa fi stapana pe tine.
Tactica de lupta nr 4: Sa renunti la vechile voastre obiceiuri, inseamna sa fi puternica...poate doar in fata lui, dar totusi puternica !
Tactica de lupta nr 5: Sa te retragi aparent din joc dand prioritate unui alt glas, inseamna sa fi o scorpie cu cap care, mai putin sincera decat deobicei, daca isi mai bate nitel capul, poate va obtine intr-un final ce vrea.... Sau cel putin, va inversa rolurile. Desi nu obisnuieste sa creada in noroc, de data aceasta poate va face o abatere de la regula.

Inca n-ai castigat nimic, si esti constienta de faptul ca probabil nici nu vei castiga ceva.Insa nici de pierdut nu mai ai ce sa pierzi, nu? Dar iti gadila orgoliul si-ti si place. Iti impleteste toate calitatile cu defectele . Esti TU mai mult ca niciodata. Poti sa fi falsa, introvertita,grabita,naiva, cu zambetul pe buze,incapatanata, enervanta, hiper-energica,sincera, irascibila, ironica, amuzanta, dulce, cretina, vulgara,emotiva, inocenta, parsiva, independenta si uneori stapana pe tine, toate de-odata. Si ce daca trasaturile se bat cap in cap? Frate, asta esti TU si nimic n-o sa te schimbe vreodata mai mult decat ar fi cazul. Acum profiti de fiecare bucatica din tine mai mult decat intr-o zi obisnuita de Marti.

Iar tu, daca intr-adevar ti-ai dat seama pentru ce ai fost numit prost, si chiar mai mult decat atat, daca intr-adevar si regreti asa cum ai spus... Poate mai avem cerneala sa cernem povestea aia veche pe hartie. Sau poate nu!?

Am uitat sa mentionez si imprevizibila?

Si inca o chestie-tu,micuto, n-ai sa mai incerci sa iti stabilesti singura destinul. Stii ca e mai bine asa.

Hmm... To be continued? You might never know.

Un alt final

Da, frate. Si de maine, dau pagina si incep un alt capitol. Personaje noi si diverse, povesti noi, alte intrigi, alte certuri, toate noi.
Bobocica, chestii, socoteli. Din fericire, pastrez langa mine probabil unele dintre putinele persoane de care mi-ar fi fost dor.
Gata ! Probabil... defapt, mai mult ca sigur am sa ma schimb. Las in urma tot ! Pe tine si pe altii . Si, ironia sortii, cand mi-am spus pentru prima oara cu adevarat in gand "nu privi inapoi..." si el era acolo. Huh?
Si stiu, stiu ca are sa-mi fie dor ! Defapt, stii ce, voi juca cu cartile pe fata. Imi este dor de tine, si de inceputul ala de poveste pe care imi placea sa-l numesc 'noi'. Ah, si inca cum ! Dar vezi tu, promit ca orice s-ar intampla, ma voi preface ca e un inceput. Ma voi detasa in masuri diferite de trecut. Pentru ca... doare ! Si nu mai vreau sa ma ranesc din nou prin ambitie prosteasca. Stii, chiar as fi vrut ca la un moment dat sa te doara macar pe jumate din cat m-a durut pe mine. Din cauza mea ! Sa te am in brate si sa-ti placa, doar ca mai apoi sa te imping departe de mine. Poate asa e mai bine!... poate.
Peste timp, voi lasa sa se stranga praf. Un strat gros si cenusiu, pe care sa-l strabati greu cu privirea.
Probabil ca rolul de romantica, de sentimentala si de visatoare nu ma prindeau asa de bine. Poate trebuie sa incerc "un nou look". Habar n-am.
Regret mult si multe. Asa cum ai spus tu, micuto, ne vom intalni intr-o zi la 'un pahar de vorba si o tigare de regrete'. Si daca e sa lacrimam, ceea ce pariez ca are sa se intample, vom fi iar acolo una pentru cealalta.
Habar n-am ce-o sa se intample, cu ce am sa umplu pagini de jurnal sau agende de telefon. Stiu doar ca o sa fie bine, pentru ca ar cam fi cazul.

Note to self: Don't you ever look back.

Cretzu & Horia - Cameleon ( Versuri)
Asculta mai multe audio muzica

Si auzi un 'tu ce mai esti defapt?'

Nu mai porti nici un fel de masca, nu pe cei din jur vrei tu sa-i pacalesti. In schimb, ai inima invelita in portelan.Pe tine te minti defapt, involuntar insa, doar de data asta !

N-ai mai fi crezut ca bataile inimii or sa-ti sparga iar pieptul, nu ? De parca ar fi uitat cu cata convingere il exilase pe criminal afara din sufletul ei. Da, un criminal, asta ai ramas ! Te-ai jucat cu ea pana ai ucis-o . Vechea 'ea' a incetat sa mai existe. Ai adus la schimb pe lume o bloggeritza indragostita de tot, de toate, si in special, de tine. Obsedant de indragostita ! O mica fraiera care mai credea in povesti cu happy-end, si care, fara motiv, nu prea scrie despre ea la persoana I. Cenusa din ceea ce era odata. Nu zic ca ar fi fost vreo insensibila sau asa ceva, dar cu siguranta era ceva mai rationala. Dar fi atent, nu se stie cand, tot din cenusa va renaste asemeni unui pheonix ! Si atunci te asigura ca ai sa dispari o data pentru totdeauna din viata ei.

Inima ii joaca acum un dublu-rol: pro si contra ei. Doamne, si cat ar vrea sa se zbata ! Sa lupte pana la epuizare, dar sa stie ca a castigat razboiul. Totusi, nu o face. Ii este evident ca ar fi echivalentul unei lupte cu morile de vant. Oare...?

Visele iar o sufoca si se trezeste confuza si ciufulita. Devine tot mai zapacita si... ii pare ca nu mai stie nimic cu exactitate. Defapt, stai ca nu ii pare. Chiar nu mai are habar de nimeni si de nimic. Se izoleaza in propiile-i ganduri goale. Goale si prostesc de naive. Unele lucruri nu se schimba niciodata, huh ?

Intradevar, sentimentele nu dispar o data cu anotimpul, iar tie ti se dovedeste pentru a treia oara.

...

Adio, vara!

Masochism

Stiu ca sunt in perioada de reanimare, dar deabea am inceput si... imi permit niste scapari, nu? Si-n plus, cred ca deja progresez. Daca pana acum eram confuza ce si cum sa fac cu tine, acum sunt confuza in felu' asta -de ce am impresia ca am scapat de tine? nu fizic, asta s-a bifat de mult. Ci... acolo, in inimioara... empty space? Eh, nu chiar, dar totusi.
Si nu am facut nimic! M-am trezit si eu ca prostu' , deodata... gen, ca in filme. Nu a fost chiar ca si cum as fi stat intinsa pe campu' verde privind la nori si deodata m-a lovit:"Wow, dude! I don't care about you anymore, wee!" dar...tot brusc a venit senzatia asta.

Nu cred ca ultima autosugestie are legatura cu asta. Adica, pe bune, te-am mai dat dracu de vreo N-shpe ori pana acum dar nu au si fost efecte secundare.

Oricum, nici nu sunt ipocrita. As minti daca as zice ca, probabil daca s-ar ivi orice fel de ocazie geniala, as trece tantos pe langa cu nasul pe sus. Dar, dar e un inceput! Asta cel putin daca nu ma apuc sa dau zoom pe poze sau sa deschid jurnalul. Anyhow...

Si parca, nu as vrea sa dau nici un fel de diagnostic inca...Daca as putea pentru un minutel sa ma detasez de mine, in calitate de strain care a vazut totul din exterior si sa mai fiu si obiectiva, as zice ca m-ar durea...
Oricum, am darul asta sa ma ranesc pe mine la nesfarsit, stii?

Desi acum e in playlistul tuturor, cand am auzit prima data versurile, I was like :"Masochista mica ce poti tu sa fii!"

"Well that's allright, because I like the way it hurts"

Asculta mai multe audio Muzica

Doar ca, eu le-as fi pus in alt context. Si as fi de doua ori ipocrita daca as zice ca "prefer sa le pun la trecut -liked- !". Naah, mai e umpic de lucrat pana acolo. Si totul pentru ce? De dragul unor amintiri? De dragul a doi lasi, care nu au fost in stare sa faca, la urma urmei, pe bune ceva pentru ei?Am ajuns la concluzia ca,poate, defapt, nici unul dintre noi nu si-a batut indeajuns capul! Si asta pentru ca trebuia sa o facem de la bun inceput, de cand parea inca un joc. Gata,gata, chill! I'm sober.

-Si ai buzele sarate. Cand o sa incetezi sa ti le musti?
Doare? Da' ce credeai, ca asa ai sa le faci mai netede si or sa aiba gust de inghetata?
A...tu nu mai vorbeai de buze...
Treci tu si peste asta!La urma urmei, primul pas l-ai facut.
Poftim?! Ti-a trecut prin cap sa te intorci inapoi?! Da-ti doua palme.
Bineinteles ca am sa-ti explic ce e cu atitudinea asta!
Nu a incercat nimeni sa te intoarca din drum, nimeni nu ti-a dat motive.
De ce ti-ai pune singura bete-n roate?
Nu neg ca esti vulnerabila in anumite situatii,
dar sincer?
Nu cred ca mai e cineva care sa vrea sa incerce sa te faca sa dai inapoi.-

And here we go again... Cat mai e? 12 zile, bye bye Summer! Dupa o sa fi oricum umpic mai ocupata cu pregatirile. Doar vrei sa lasi o impresie buna, si trecutul in spate nu?
Inepem pe o alta foaie alba. Si am s-o umplu... de greseli? Probabil. Cu un autor ca mine, mai mult ca sigur. Dar nu am sa tai nimic... nu da bine! Strica aspectul la tot! Si sunt o perfectionista convinsa...

Cred totusi ca a-mi sa-mi transcriu in jurnal tabara (sunt o lenesa si o intarziata, stiu!) iar pe la inceputul lui septembrie imi promit sa rasfoiesc primele 120 si ceva de pagini din jurnal de pana acum, scrisorile, pozele, postarile, arhivele...
Totul ca omagiu pentru tot ceea ce s-a intamplat.Si, sincer! nu am regrete fata de nimic. Cum dracu sa regret vreodata ceva, orice din ceea ce inseamna Eu?
Stiu ca am sa plang. Si mai stiu ca la un moment dat, printre lacrimi o sa-si faca loc un zambet, apoi am sa-mi sterg ochii cu maneca, asemeni unui copil.

Sensibila?Sentimentala? Exagerat chiar! But, I can't help it. Si prefer sa fiu asa... Te cred ca nu ma intelegi! Cum ai putea? Nici macar eu nu ma inteleg. Nu vezi cum ma pierd printre cuvinte, cum sar de la un subiect la altul? Am prea multe ganduri de care vreau sa ma descotorosesc. Ce simplu ar fi sa le pun in dosare vechi si urate, sa le pierd prin vre-un sertar ruginit si sa revin la ele atunci cand am timp si chef...

Cred ca am sa ajung la un moment dat sa ma ranesc cu propiile pareri si idei...
O sa-mi personalizez un tricou, sau un covor, sau am sa-mi scriu pe oglinda sau ceva...

Warning! this bitch can't stop hurting herself! But please, define "hurting" .Cause she kind of likes it!

Abuz de Fals

Asa se intampla, nu? Oamenii se schimba si tind sa uite anumite lucruri. Si da, uneori se intampla sa fie acei oameni la care te asteptai mai putin. Pacat...
E cel mai trist atunci cand vezi ca peste amintiri se strange praf si cum lor le urmaresti 'evolutia' . Too bad. Dar vezi tu, n-am sa ma mai chinui eu acum sa te intorc din drum. Oricum, probabil tot eu as pica de proasta, sau vinovata, sau pamfleta sau mai stiu eu ce.
Oh, si ca si chestie, degeaba parem prietenosi si dornici de a mai continua o relatie de orice tip, daca in zile relativ mai deosebite,importante, sau cum vrei sa le zici intra rolul de Diva in scena.
Ce-ar mai fi de adaugat...Hmm. N-am sa ma schimb fata de tine; macar asa, pentru mine sa nu zic ca eu chiar nu am incercat sa fac ceva in privinta asta. Oho, si chiar de ceva timp..
Dar, oricum, din respect pentru ce a fost, din respect pentru prietenia noastra, din respect pentur tine :)
Nu ma intelege gresit, iti doresc tot binele din lume, si iti sunt nespus de recunoscatoare pentru zilele sau noptile cand imi erai aproape neconditionat, pentru ca-mi ascultai toanele. Da, stiu, si eu am mai facut gesturi, dar hai sa jucam cu cartile pe fata- cine nu are zile cand e Miss Fitza, cand nu face gesturi, cand nu are instincte egoiste etc. ?!
Crede-ma, bai, mi se rupe sufletul cand vad ce s-a ales de povestea noastra. Acum sa nu intelegi ca te invinovatesc pe tine! Doamne fereste! Suntem vinovate, amandoua in egala masura. Si te rog, iarta-ma pentru tot ce ti-am gresit. Ma cunosti foarte bine, si stii cum reactionez in anumite situatii! Sau...ma rog... ma cunosteai.
Regret! Si degeaba as spune ca nu-mi mai bat capul, dar tocmai asta fac, de fiecare data! Doar ca e pe degeaba, si in plus, e tarziu.
Take care,dude. Daca ai sa ai nevoie de vreun sfat, sau de un psiholog, sau pur si simplu cineva caruia sa ii povestesti un nimic, doar pentru ca altcineva nu are chef sa asculte, cauta-ma.
Dar sa nu vrei inapoi! La fel cum si eu am renuntat sa ma mai intorc in trecut. E prosteste!
Si in plus, iti amintesti cat de orgolioasa pot sa fiu. Iert, dar nu uit nimic!!

Pacat. As vrea sa ma crezi cand iti spun ca as fi vrut sa mai dureze!:)

P.S: obisnuiai sa-mi lipsesti ;)

--
Haha, la multi ani mie :-j

Si poate ca...

… deja cam e cazul sa dispari dracului de tot din peisaj. Ramai cu orgoliul si cu curvele tale!
Am zis de prea multe ori ca nu-mi mai bat capul,cand defapt tocmai asta faceam. Gata, tragem cortina! De azi sa mor ca nu ma mai complic. M-am obisnuit deja ca in prima faza sa fiu rece. Joaca-te de-a du-te-vino cu cine vrei tu. Eu m-am plictisit! Adica, pe bune… De ce sa ma agit eu si, pe deasupra, sa ma agit si degeaba?! N-are sens.
Fii pe faza, asta sunt eu cand clachez ! Si nu vezi asta prea des.
Mai vrei ceva, ma? Ia complica-te putin, si poate o sa obtii.Zic poate! Sa vedem, care e mai orgolios dintre noi doi?!
Poate ca asta s-a si intamplat. Am devenit confuza pentru ca am amestecat sentimentele cu orgoliul, d-aia nu m-am dat batuta. Tot ce am facut a fost doar pentru mine. Dar mai iau si eu o pauza, am oboist…
Ce zici? Ca a meritat efortul?Haah, crede-ma ca nu. A fost timp irosit aiurea.
Punct, si de la capat. E randul tau. Oh, and one more thing…

fuck you, my dear.

Nopti albe

Am ajuns sa ascult noptile ticsite de ganduri si sa fiu regizorul prost platit al unor scene nejucate. Aceleasi imagini, scenarii colorate care, zau asa, se vad foarte bine, ba chiar ai plati sa le vezi. Doar ca, tipic, ele raman la stadiul de imaginatie.

Si este asa, parca ciudat chiar si pentru mine. Poate d-aia nu sunt coerenta in idei. Ce zic eu, nu sunt deloc. Nu au nicio legatura unele cu altele. Si as vrea sa pun asa, cate o punte de legatura intre ele, dar... Eh, stim foarte bine ca singurul punct comun pe care il au esti... oh, dammit. Tu.

Ma bantuie prin casti vocea ta si, involuntar, tresar si strang nervos perna. Mi-e rece, si chiar am impresia ca iti simt respiratia pe umar. Am mai spus asta inainte, dar pe bune! parca esti prezent in fiecare melodie. Unele poate-mi amintesc de momente in care rulau pe fundal, in altele versurile imi intra in oase si-mi dau senzatia de dor. Ochii mintii vad ce vor...sau ce le place. Dar esti acolo, ma! Acolo, si nu pleci. Fiecare decibel te aduce si pe tine. E frustrant rau, mai ales ca eram sigura ca devenisei un moft, nu o necesitate. Desi, si asa cred ca e cam mult spus...

Sa vreau sa mai lupt de una singura e ca si cum as incerca sa ma leg la sireturi cu o singura mana. Si am incercat! Iese forma, dar nodurile nu pot fi stranse...si se destrama tot. Nu, nu ma plictisesc. Nici nu ma satur. Nici nu cedez... Efectiv, nu pot!

Si e doar un joc, de care, sincer! Nici eu nu m-as plictisi. Mai trebuie doar sa trec levelu… Iar dupa stiu ca nu o sa mai vreau sa inceteze. Te-as vrea asa…aleatoriu. Sa ne vorbim, niciodata cu ‘buna’ sau ‘pa’. Asa, sa para ca niciodata nu am inceput, niciodata nu am terminat. Sa ne privim printe vorbe si sa zambim prosteste. Sa ne ferim de promisiuni, trecutul sa devina ecou. Dar sa nu uitam nimic! Poate, doar sa ne prefacem.

Orbilor nu li se ofera de doua ori. Li se pune in mana, dar ei fac sa scape printre degete. A doua oara ii lasi sa miroasa a teama, bajbaind pe intuneric. Cel putin asa ar trebui.

Si cum ar fi fost daca nu as fi simtit un ‘ceva’ in ziua aia ? Ninsoarea aia sigur avea ceva straniu printre fulgi. Inceputul e parca prea simplu, jucaus si bizar ca sa dea nastere la ceva la care, pe bune, nimeni nu s-ar fi gandit. –Aminteste-ti ca cu ceva timp in urma,cand eram inca copii, ne detestam reciproc, iar apoi nu prea aveam timp sa ne amintim unul de existenta altuia. – Si uite ca am ajuns la ploile de vara, si inca nu a incetat. Am fost inconstienti cand ne jucam, de parca am fi putut aduce la un loc doua lumi paralele ce ne au in comun doar pe noi doi...cel mult pe noi doi.Tot d-aia asta mica spera nemotivat,nu e nimic care sa va apropie. Amandoi am dat cu picioru, voit sau nu, mai multor ‘sanse’. Asta e, nu putem sa ne impotrivim, si nici n-am avea de ce!Dar nici nu scap de tine. D-ale noastre, ha?

Si tot asa, ca mi se termina bateria la telefon si am pleoapele grele. Si spun ca adorm si scap si de chestia asta plina de ganduri goale. Dar vezi tu... in somn apar visele. Se spune ca ceea ce visezi e ceea ce isi doreste subconstientul. Al dracu' subconstient! Cum spuneam... un regizor prost platit..

Asculta mai multe audio Muzica