Transformari

Este atat de urat sa realizez ca persoana pe care ai iubit-o, de care te indragostisei aproape irevocabil si neconditionat nu mai exista. S-a pierdut cu timpul si, usor usor, fiecare bucatica din ea care te facea vulnerabil este de negasit.

Nu-i mai vorbisem o vreme, dar a fost nevoie de un singur episod ca sa imi trag concluziile. S-a schimbat enorm, si s-a schimbat in rau. Nu nu a fost el nicicand persoana aia fara de pete, dar parca totusi nu era atat de murdar. Nu stiu daca asa a fost din totdeauna si am inchis eu prea usor ochii. Greseli au fost multe, dar totusi vedeam ceva frumos in el, ceva minunat care ajungea catoedata sa-mi controleze trupul si mintea; sa ma umple de fluturasi si valuri de fericire. Au fost multe lucruri pe care le plasam in fata defectelor lui, lucruri pentru care l-am considerat, si inca il consider special. Lucruri pe care acum nu le mai regasesc in el. Nu mai seamana deloc cu omul de care m-am indragostit. Vocea a ramas aceeasi, dar transmite alte mesaje.

Mi-a trecut de el de tot. L-am iubit candva, iar acum nici macar nu mai tin la el, si nu cred sa mai pot vreodata. Sunt fericita ca m-am rupt de el, pentru ca de suferit, eu sufeream. Este insa pacat ca pentru asta a trebuit sa vad cat de mult s-a degradat. Si nu pot sa spun ca nu imi pare rau.

Am fost nesimtita si aroganta cu tine, dar pe buna dreptate, si nu am nici o urma de regret. Oamenii chiar nu se schimba, sau cel putin, nu in bine. Devin din ce in ce mai rau, iar daca e sa "se schimbe in bine", ajung numai la starea lor initiala. Te rog frumos, macar pana acolo sa reajungi.

Drumurile noastre s-au separat definitiv, dar fii destept si asculta-ma cand iti spun sa ai grija de tine. Eu nu mai pot. Nu mai vreau.

Despre tine

Nu sunt multe lucruri care sa ma scoata din sarite imediat, dar totusi sunt cateva. Sa ma critice cineva inainte de a-mi termina de expus o parere, sa imi aud vorbe de aiurea de la persoane care sunt absolut pe dinafara... Sa fiu copiata, asa pe fata.

Domnisoara pe care urmeaza sa v-o prezint imi copiaza de ceva vreme blogul. Desigur, nu cap-coada, ci cu pasaje, cu 2-3 cuvinte care sa "faca diferenta". Limbajul, ideile, aspectul (imagini, muzica), si repet, efectiv bucati sanatoase din postari le-am regasit pe blogul respectivei. Cei care ma citesc probabil vor recunoaste asemanarile, cine nu...

http://autopsiedeganduri.blogspot.ro/2012/06/epilog.html si http://dizzete.blogspot.ro/2012/06/siuite-cum-sta-treaba.html

Asta ca un exemplu, pentru ca da, scena de mai sus se regaseste in mai multe postari.

Am nevoie de ajutorul vostru pentru a remedia aceasta situatie. Am incercat sa dau raport la blogger, insa se pare ca nu s-a rezolvat inca nimic. Asta dupa ce am incercat sa port  discutie cu domnisoara in urma cu cateva luni bune, in care sa-i explic ca nu este nici frumos, nici etic ceea ce face, rugand-o deci sa stearga postarile in care blogul meu era plagiat. M-am ales cu o promisiune si cu... atat.

Va rog frumos, daca ati trecut printr-o situatie similara si ati scos-o la capat sau  aveti vreo idee despre cum as putea sa termin tot acest circ, lasati un coment la aceasta postare (sau puteti gasi adresa mea de email pe profilul blogului). Se pare ca prin contact direct cu persoana in cauza nu am rezolvat absolut nimic, ba chiar m-am enervat si mai tare acum, cand dupa atatea luni observ ca respectiva si-a batut efectiv joc de ce am discutat cu ea, de cererile mele zic eu rezonabile si bine intemeiate,dar mai ales, de mine si 'munca' mea. La urma urmei, eu nu stropesc cu cuvinte in stanga si in dreapta, de dragul de a avea un blog. In randurile astea se ascund amintirile mele cu cel mai puternic impact asupra mea, lucruri si persoane care m-au schimbat. Eu pe randurile astea am plans, acestea sunt sentimentele mele, ce am trait, ce am iubit, promisiuni, dezamagiri si urlete, intre randurile astea ma ascund eu! De ce sa imi furi asta? Consider ca este inadmisibil si rusinos ceea ce faci!

Asadar,am ajuns la limita rabdarii si repet, am nevoie de un ajutor, pe care il cer numai in situatii limita!
Va multumesc anticipat!

Pentru 'Dizette': Multumesc ca apreciezi ceea ce fac, insa nu acesta este modul prin care sa o arati.

Leapsa.

1. Postează imaginea Liebster Blog Award.

2. Spune 11 lucruri despre tine.

3. Răspunde la intrebările adresate de cel care te-a nominalizat și formulează  un set nou de 11 întrebări pentru cei pe care îi nominalizezi.

4 .Nominalizează 11 persoane ( + link) care să realizeze acest tag.

5. Mergi pe pagina lor si anunță-i!

6. Nu da tagul inapoi!

Eu:

1.Vorbesc mult.

2.Ma atasez usor de oameni si renunt cu greu la ei.

3.Imi place adrenalina.

4.Intotdeauna ascult mzica cat timp stau in dus (adica intre 30 de min si o ora jumate)

5.Rad cu "hihi"

6.Ascult orice gen de muzica.

7.Nu suport porumbul fiert/copt.

8.Mi-ar fi placut sa fiu baiat.

9.Am inselat (chiara daca nu si fizic).

10.Nu am iesit niciodata din tara.

11.Imi place sa joc poker.

Laura  intreabaaaaa:

1.Ce te face fericit/a?

Nu cred sa existe un "ceva" anume. Sunt momente micute care-mi dau fluturasi, care ma fac sa zambesc si-mi anesteziaza orice alte ganduri si nevoi pentru o vreme.

2.Cel mai frumos lucru care ti s-a intamplat pana acum?

Am reusit sa iubesc.

3.Unde ai merge o vara intreaga?

Bora Bora.

4.Ce reprezinta dragostea pentru tine?

Depinde cu cine o imparti. Dragostea poate fi atat gluma, joaca, ambitie, dorinta... Dar daca ar fi sa aleg, dragostea inseamna defapt incredere.

5.Cum arata o dupa-amiaza de toamna pentru tine?

Eu si prietena mea ca mai buna in parc, vorbind despre tot felul de prostii, pana cand una decide sa scoata dintre frunze un secret, o problema or something.

6.De ce nu te saturi?

De glumele cu prietenii mei. Nesimtite, perverse, arogante, sunt ale noastre.

7.La cine/ce nu poti renunta?

La prietenii apropiati.

8.Ce urasti la orasul in care locuiesti?

Autobuzele pline.

9.Cine te cunoaste cel mai bine?

Sincer? Desi nu prea stau sa-i povestesc si habar n-are prin ce trec si chestii de genul... Mama.

10.Cine are cea mai mare influenta asupra ta?

El.

11.Ce te face sa plangi?

Amintiri- din acelea care sugereaza esecul(sentimental,scolar, etc).  Daca mi se rup aripile si cad, rareori simt impactul in momentul cazaturii. Durerea se acumuleaza, se conserva in mine, iar in 2 zile, 2 saptamani, 2 luni ‘ma pune la punct’.

Siiii intebarile mele...

1.Care este primul lucru/prima persoana la care te gandesti dimineata?

2.Care anotimp consideri ca se potriveste personalitatii tale?

3.Cine si-a pus amprenta pe tine?

4.Ce ai prefera: sa minti/inseli si sa se afle sau sa fii mintita/inselata si sa nu ai habar?

5.De ce ti-a fost ultima oara frica?

6.Ce te atrage prima oara la un baiat?

7.La ce film te-ai uita de cel putin 5 ori?

8. 3 dorinte?

9.In cine/ce ti-ar placea sa te reincarnezi?

10. O melodie de care nu te plictisesti?

11. Ce ti-ar placea sa schimbi la tine?

Leapsa merge mai departe la : 

Arina ,

Valii ,

Maia ,

Carmen ,

 Sab ,

Rosaline ,

Amelie ,

Cristina ,

Bibi ,

Erca

  

si oricare vrea sa o mai ia. This is it :D

 

Pauza

Azi imi este dor de tine.

Mi-e dor sa ma suni, sa ma cauti, sa te enervezi degeaba. Mi-e dor sa ma trezesc de nicaieri cu mesaje cu 'te iubesc'. Mi-e dor sa-mi spui povesti cand sunt prea obosita ca sa adorm. Mi-e dor sa ma cert cu tine cu orele, cateodata poate cu zilele; mi-e dor sa ma impaci. Mi-e dor sa-mi umplu noptile cu tine, cu glumele, certurile; cu vocea ta frumoasa de adormit. Mi-e dor sa fi dulce, ipocrit, mincinos, arogant, alintat, sincer, sa fi in toate felurile in care te-am cunoscut.Mi-e dor sa ma rog de tine sa nu imi mai canti. Mi-e dor sa te am langa mine. Mi-e dor de promisiunile tale pompoase si de cum le rupeai si cum, dupa, vroiai sa ma faci sa uit strangandu-ma in brate. Mi-e dor sa te stiu acolo de fiecare data cand mi se intampla ceva amuzant sau cand dau de dracu. Mi-e dor de ambitiile tale prostesti si de entuziasmul tau. Mi-e dor sa fiu siropoasa din vina ta, si rupta de realitate, si sa prind aripi, si sa nu ma doara nimic.
Mi-e dor de tot.
Si am niste tripuri super creepy, asa, si nici nu pot sa ma oftic ca te-am cunoscut! Mi-ai facut mult mai mult rau decat bine, dar 'binele' ala, atat cat a fost, parca sterge tot raul. Problema mea este ca inca te caut in fiecare tip... Si nu esti de gasit.

Azi imi este dor de tine... Maine sa uiti.

Da-i timpului timp

-Mi-e dorrrrr!

-De el?

-Nu. Mi-e dor de cum ma facea el sa ma simt. De fluturasi si tot felul de stari de-alea nebune, sa fiu ametita de nu te poti intelege cu mine, de zambete oarbe, sa fiu penibil de geloasa, sa-mi spuneti iar ca am 'sclipiciul' ala in ochi!

Vreau un baiat calumea! Sa fie dulce,dar sa se contrazica cu mine, nu sa lase totul dupa placul meu, sa rada pe seama mea si dupa sa ma alinte, sa ma enerveze pentru ca atunci ii par frumoasa, sa... sa nu stiu! Sa fiu tot timpul in miscare, sa fiu cu mintea ocupata, cu gandurile departe. Sa nu apuc sa spun "m-am plictisit". Macar un joc mic, un ceva, dar cu cineva care stie sa se joace, nu sa-i desenez pasii!

-Pentru ca il vrei pe el.

-Il vreau asa cum credeam ca poate sa fie, nu pe el cum este acum, si cum poate era si atunci, dar se ascundea in fata mea. De atunci a facut prostii gramada, carora eu nu le-as putea face fata. Si doar stii de cate m-am ocupat si in trecut! Acum m-as uita la el si i-as vedea greselile. 

Am vorbit cu el si atunci, si cu entuziasmul lui wanna-be sper ca nu a inteles gresit intentia mea. Pentru 2-3 zile am crezut ca el crede ca vreau sa ma intorc. I-am spus ca nu ma mai intorc. Nu mai pot, si nu mai vreau. Nu am timp sa imi bat capul cu tot felul de chestii. Vreau numai sa fiu fericita si fara el.

Epilog

Simt ca am inceput sa te uit. Defapt nu, taie asta. Nu te uit, pentru ca inca te stiu in detaliu. Vocea ta, tonul, replicile. Cum ma tachinai, cum nu te pricepeai sa ma impaci. Cum te jucai pe spatele meu cand ma sarutai si tindeai sa ma strangi tot mai aproape de pieptul tau. Imi amintesc totul infiorator de bine.
Deci rectific.

Simt ca ma obisnuiesc cu lipsa ta. Te iubesc, dar nu-mi mai este dor de tine.

De ce?

Intre noi s-a mai pus punct de inca alte doua ori.

Prima oara tu ai plecat, fara niciun semn, de parca nu ai fi fost vreodata. Un fugar nenorocit. Asta dupa ce ne-am jucat amandoi si am sfarsit prin a ne indragosti. A doua oara trecuse deja timp. Eu nu te mai suportam intru totul. Tu  ai inceput sa ma uiti. Noi ne-am jucat de-a "suntem amici", si eventual am revenit la vechile obiceiuri. Cica nu mai era o joaca si a inceput sa fie frumos si sa ma atasez de tine cum nu am mai facut-o cu nimeni. Pana cand mi s-a pus pata pe tine si nu te-am mai cautat neam, iar tu? Tu aveai inca un orgoliu colosal si o relatie de doi ani. Inca nu am definitivat care dintre cele doua te-a oprit defapt.

Acum, dupa ce ma incurcasem cu un 'baiat cuminte', mi se facea tot mai dor de tine, tocmai pentru ca el se diferentia atat de mult de ceea cu ce ma obisnuisem. M-am intors, si am primit amandoi rolul de amanti. Te-am ales. Nu doream sa ajung sa ranesc mai mult decat era cazul; nu imi plac daunele colaterale. Si te-am iubit.

Tehnic, de prin iulie a anului trecut eu am tot tinut la tine. Ma cunosc, si nu ma pot reindragosti de nimeni, iar asta-mi pare cea mai plauzibila explicatie: nu mi-a trecut de tine.

Faptul ca acum nu a mai fugit niciunul si s-a terminat intr-o maniera relativ normala (cu lacrimi dupa ce ti-am inchis si tot tacamul), am acceptat ideea ca atat a fost. Vreau sa zic, de tot. Nu mai sper, nu mai cred in nicio cheita care sa deschida alte drumuri de intoarcere. It's a dead end. Ours.

A treia oara se spune ca e cu noroc.  Am avut timp de atunci si pana acum sa trec prin asa zisele 'etape ale durerii':

 Am negat ca m-am indragostit pe bune de tine.

M-am revoltat ca o dementa stiind ca te-ai jucat.

Faceam ce faceam si parca imi negociam orgoliul in  speranta ca il pot da la schimb daca  exista o solutie.

Am fost si relativ depresiva. Asta daca se pune perioada aia in care eram extraordinar de seaca si numaram efectiv zilele si orele de cand se terminase.

Iar acum ma impac in sfarsit cu ideea: Nu a fost sa fie! Sa ajung in punctul asta... Da, cred ca vorbim si de noroc. Sa vedem ce ne ramane. Vreau sa nu te mai iubesc, sa nu te mai vreau. Dar nu te uit! Iti promit. Asa simt, asa trebuie sa fie!

(...sau totul se rezuma la placebo. Sunt inca amortita si obosita, chiar daca nu stiu cat timp a trecut, si  deci e prea devreme sa ma doara asa cum trebuie. 

Meh. Astazi sunt optimista. )

What are words?

Micul meu... Dac-ai stii cat te-am iubit, si te iubesc, si cum mi-am rupt inima, si cum mi s-au inrosit ochii, poate m-ai crede cat imi pare de rau. Si este atat de penibil, sa te desparti de cineva de care nici nu te-ai legat in mod oficial vreodata.

Nu mai pot asa, crede-ma ca mor. Si da, mi-e mai greu fara decat cu tine, dar ea e inca la mijloc, si mai presus de atat, ea este prima. Aiurea, cum desi am facut 'ceea ce trebuie', ma simt de parca am facut cea mai mare greseala de pana acum. Deja mi-e dor de tine si tot ce-as fi sperat sa se intample. Dar cred ca vorbesc totusi in numele amandurora cand spun ca suntem constienti ca ar fi ramas vise si atat.

Daca tu chiar ma vroiai, renuntai la ea.

Si daca nu te-am confruntat mai inainte, 

a fost intocmai pentru ca nu eram pregatita sa stiu ca o alegi pe ea,

pentru ca mi-era teama.

Iar acum, acum credeam ca sunt.

Nu as fi crezut sa fac un atac de panica. Se pare ca am gresit.

Esti cel mai mare fraier din viata mea. Iar eu sunt cea mai mare fraiera ca m-am bagat pana la gat in asta.

Imi cer scuze ca scriu aiurea, dar de o ora ma chinui sa scriu macar atat. Cica sa ma calmez.

This is goodbye. Te iubesc, sa fi cuminte !

    

Cat de mult m-ai schimbat

here I am again...

A trecut timp, si lucrurile nu s-au prea schimbat. Tu tot cu ea, dar cu mine, eu iar imi impun sa fiu de partea ta, promisiuni, promisiuni,promisiuni... Eu, pe de alta parte, m-am schimbat mult, si nu de buna voie. Este vina ta. Te-ai jucat, te-ai tot jucat, pana am facut schimb de roluri. Acum sunt eu aia dulce.

Nu suport. Sa nu pot sa fiu suparata pe tine, sa te iert, sa ma bufneasca rasul atunci cand vreau sa tip la tine. Sa te alinti cand te cert. Sa vi dupa mine doar atunci cand stii ca te-ai gafat rau de tot, si ma intorci din drum. Invata sa ma impaci! Si sa ma tii langa tine. Altfel, sa stii ca plec, si oricat de atasata si dependenta sunt acum de tine, orgoliul o sa isi spuna intr-un final cuvantul. Doar pentru ca doarme, nu inseamna ca nu il am acolo, undeva, in sufletel. Ai grija cat zgomot mai faci, pentru ca o sa se trezeasca, si or sa se bage in culcus toate sentimentele alea frumoase.

Ti s-a urcat la cap. Ti-am zis ca esti primul, primul caruia i-am spus ca il iubesc si nu l-am mintit. Si da, asta e penibil, pentru ca nici macar nu esti al meu, desi cu impresia asta traim amandoi. Probabil eu mai mult decat tine, tinand cont de faptul ca esti un mincinos si un prefacut, si reputatia ti-o spune.

Ma iubesti?

Te rupi de mine cateodata atat de sec, si esti asa subit ocupat, sau obosit, sau bolnavior. Si nu te suport deloc asa, pentru ca eu nu te cunosc asa. Tu nu suporti sa ti se dea prea mult spatiu, pentru ca si tu te cunosti. Iar eu nu suport sa fiu aia care te umple de apeluri si mesaje, pentru ca nu-mi sta bine! Asta desi mi se face incredibil de frica sa nu ma trezesc in gol (iar), si ma prinde o panica si o gelozie si o stare de paranoia dementa rau! Si cand ti le spun, aud ca "am o minte bolnava".

Ma iubesti.

Cand, cu toate astea,facut praf, si obosit pe bune stai pana la 4 dimineata, mai mult adormit decat treaz, si ma asculti si incepi sa aberezi.Cand ma faci sa rad. Cand imi stii toate povestile, pe ale mele sau ale prietenilor care stii ca nu te sufera din motivele evidente, si cand iti cer iti bati capul pentru ei, cand eu nu mai stiu cum.Cand ma lasi sa te mint ca e cu mult mai devreme.Cand ma ia cu fluturasi. Cand imi raspunzi la intrebarile mele dubioase.

Cand ai vocea aia adormita si atat de frumoasa si cand imi spui ca

"Si eu te iubesc... foarte, foarte mult..."

"Sigur?"

"Da! De asta sunt sigur, nu am nicio indoiala."

M-ai facut geloasa, paranoica. Mi-ai vazut tot sufletul. Am lasat de la mine de nenumarate ori. Am plans. Si nu ma recunosc deloc. Mi-e dor de  t i n e!

Pana mea, frate...

Te iubesc.

Inapoi

Si a trecut timp si m-am intors la vechile obiceiuri, si de-aia mi-e atat de frica sa nu dau replay. Si as fi vrut, chiar as fi vrut sa vin, sa scriu, sa deschid aici tot amestecul ala din mine. Cu furie, si fericire si entuziasm si spaima, cu regret si cu ... tot. Am iertat, pentru ca cu gandul ala ma trezisem dimineata. Am clarificat tot, sa pot pune punct, sa merg linistita mai departe, si sa nu ma mai impiedic de atatea intrebari si dubii. Dar tu te-ai intors mai mult decat trebuie, si am vrut sa te indepartez, am incercat sa te indepartez, pentru ca nu-mi faci bine.

Acum? Iar nu am somn, si iar gresesti, si iar te vreau. Si nu vreau sa te am in reprize. Si incerci cu scuza aia cum ca "sa stii si tu ca omul la betie spune adevarul", dar nu poti sa alegi asa. Ti-am spus sa alegi. Nu am spus sa ma alegi pe mine, doar sa alegi, pentru ca poti sa stii? O sa ma trezesc la fel de sec intr-o alta dimineata si o sa iti zic "m-am plictisit sa astept, eu am plecat." La cat de sucita sunt, nu poate sa te mire.

Vreau sa fii aici, nu sa aud de tine abea la sfarsit de zi. Sa fii al meu! Vreau ma vreau...vreau mai multe, dar m-am complicat rau. Tu stii clar cum e situatia, tu m-ai adus inapoi in ea. Tu-mi spui atat de multe, si le spui frumos, si atunci te cred si ma indragostesc iar de tine. Am fluturasi, ce cacat... Dar dupa te gafezi si nu mai facem nimic. Pentru ca n-am ma cum sa uit toate prostiile pe care le faci, si acum imi zici ca esti cuminte... Tu m-ai incurcat, tu sa ma descurci!

Uneori, te pastrez cu tot cu partile tale rele, pentru ca imi trebuie cele bune. Ce sa-ti fac, daca tu ma calmezi instant, si ma faci sa-mi treaca si sa uit, daca imi place cand ma adormi si ma trezesti tu! Ma rog... Habar nu am despre ce iti tot scriu acum, pentru ca sunt in ceata rau, si oricum ti le-am spus, si pe astea, si pe mai multe.

Fa ceva. Ti-am zis. Nu pierde doar unul; pierd si eu, si tu. Vrei?