Am vrut sa ii pun punct, si asta la modul cel mai serios. Aveam cateva idei despre ce si cum. Am incercat. Am fluturat steagul alb. Nu am nici trupul, nici inima necesara pentru a intra intr-un razboi. Si oricum... nu stiu, cred ca e mai ok asa. Nu ma vad nici macar eu cu ideile duse pana la sfarsit.
Anyway. Este oarecum fun si asa, cu nervii intinsi la maxim sau cu buzele manjite de zambet. Macar imi ocup timpul. In ce proportie... well,that's another story. It's ok, I'm ok. Si ma distreaza teribil cum ca ne certam doar ca sa avem la un moment dat de ce ne impaca. Sa ne aratam coltii, doar ca sa radem pe urma. Sa ne infigem cutite pe la spate, doar ca sa le dam in final pe toate pe fata.
*stiu foarte bine ca ti-am promis ca n-am sa-mi mai murdaresc blogul cu el, piscotel,
d-aia tu sa ma ierti.
dar ti-am zis deja ca mi-a murdarit deja ratiunea.
stay close, i need you.*

Si intr-un fel sau altul, lucrurile merg inspre bine. Chiar daca eu simt(eam) ca nu mai e mult pana sa ma impiedic de slabiciunile mele. Iar prabusirea nu se anunta a fi una prea sigura.
--
O sa fiu bine. Te rog?
--
O sa fiu bine. Te rog?
4 comentarii:
e tarziu! i.ai dat voie sa intre in tot acum..
nici sa vrei si n.ai cum sa o iei inapoi
dar o sa fie bine piscotel ..
intr.un final
da stiu.
si poate ca i-am dat voie,dar nu si-a dat seama de asta
yupox.blogspot.com :D despre..:)))
...........
Trimiteți un comentariu