Si acum 3-4 zile poate ca as fi inceput sa umplu randuri si randuri lamentandu-ma despre cum ziua aia o sa fie la fel ca anul trecut: ciocolata multa si horror japonez all day long. Sa incep poate sa va fi urlat despre senzatia de rahat pe care o resimt si o resimt si o resimt si despre cum versurile din tot playlistu meu au fost facute sa ma sufoce. Si v-as mai fi povestit cred despre pernutele aruncate prin toata camera si ploaia de fulgi care s-a asternut in urma lor si despre mine stand cocotata cu picioarele pe sifonier si desenand cu capul in jos pe oglinda.
Dar nu. Se mai intampla ca vantu' sa-mi sufle pasele proaste undeva depaaaarte, sa le arunce in mare si pe mine sa ma lase razand pe nisipul rece.
o sa fie bine,o sa fie bine,o sa fie bine,o sa fie bine.
Ziceam de fluturii de data trecuta si cum nu-i simpatizam deloc si brusc, hai ca sunt acceptabili. Lucrurile s-au mai schimbat. La inceput aveau aripi mici mici de tot si albe si se zbateau ca nebunii. Dar acum au aripi mari si frumoase si colorate asaaa,dragut, si-mi zboara toata ziua prin stomac. Si pot sa-i expediez cand vreau. Numai ca nu sunt prea sigura ca vreau...
4 comentarii:
Numa nu-i ucide si nu-i pune la insectar !
Iti urez autopsii reusite !
multumesc :))
@ioana
am insectarul pregatit oricum
Trimiteți un comentariu